VOLUNTARIATUL

Voluntariatul este activitatea de interes public desfasurata din proprie initiativa de orice persoana fizica, în folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala; activitatea de interes public este activitatea desfasurata în domenii cum sunt: asistenta si serviciile sociale, protectia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învatamânt, stiintific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protectie a mediului, social si comunitar si altele asemenea. M-am gandit destul de mult inainte de a incepe sa scriu despre voluntariat. Am incercat, pe cat posibil, sa dau o forma discursului meu, dar a fost in zadar. Voluntariatului in adevaratul sens al cuvantului e greu sa-i dai niste definitii sau sa incerci sa-l incadrezi intre anumite coordonate.
Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, prin care o persoana fizica îsi ofera timpul, talentele si energia în sprijinul altora fara o recompensa de natura financiara, dar care poate deconta cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este implicata.
Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala.
Pana acum nu am participat la nici un voluntariat,dar daca asi avea ocazia asi participa cu cea mai mare placere pentru ca asi face un bine celor din jur si eu mia si face multi prieteni si asi invata multe lucruri noi. Voluntariatul este foarte practicat in tarile Europei Occidentale si SUA, de catre oricine, fie ca sunt studenti, someri, angajati sau pensionari. Nevoia fiecaruia de a da ceva in schimb catre societate, de a-i ajuta pe cei mai putin norocosi sau de a lupta pentru o cauza umanitara este mult mai dezvoltata in aceste tari. Daca ati aplicat pentru o bursa in strainatate, cu siguranta vi s-a cerut sa treceti la CV si activitatile de voluntariat pe care le-ati intreprins. De ce? Pentru ca voluntariatul spune ceva despre voi, despre ideile si cauzele in care credeti. Dupa modelul importat din Occident, voluntariatul a fost adus in Romania de organizatiile neguvernamentale (ONG) care, prin definitia lor, realizeaza actiuni caritabile si de ajutorare a unor categorii de persoane sau in sprijinul unor actiuni. ONG-urile lucreaza cu voluntari deoarece resursele nu le permit angajarea unui numar mare de oameni. O defintie a voluntariatului adoptata de Consiliul National al Voluntariatului este „activitatea desfasurata din proprie initiativa, de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala”. Potrivit Legii voluntariatului din Romania, se incheie un contract de voluntariat, care este o conventie cu titlu gratuit, realizata intre o persoana fizica, denumita voluntar, si o persoana juridica, denumita organizatie gazda, in temeiul careia prima persoana se obliga fata de a doua sa presteze o activitate de interes public fara a obtine o contraprestatie materiala. Articolul 5 din Legea voluntariatului stipuleaza faptul ca este interzis sa se incheie un contract de voluntariat in scopul de a evita incheierea unui contract individual de munca sau, dupa caz, a unui contract civil de prestari servicii sau a altui contract cu titlu oneros pentru efectuarea prestatiilor respective. Fie ca va hotarati sa lucrati ca voluntari pentru un camin de batrani sau pentru o organizatie care se ocupa de copii cu disabilitati, pentru un adapost de animale sau pentru o organizatie internationala, iata care sunt motivele pentru care ar trebui sa fiti voluntari: • pentru a va distra, • pentru a castiga experienta in vederea obtinerii unui serviciu mai bun, • pentru a nu pierde vremea acasa, • pentru a va face noi prieteni, • pentru a fi cu prietenii care sunt deja voluntari, • pentru a invata lucruri noi si va forma deprinderi utile, • pentru a da inapoi o parte din ceea ce ati primit de la altii, • pentru a va face contacte utile, care va pot fi de folos de-a lungul carierei, • pentru a va simti util, • pentru a fi parte a unei organizatii prestigioase, • pentru a testa o noua cariera, • pentru a-i ajuta pe cei mai putin norocosi, • pentru a realiza ceva, pentru a aduce o schimbare, • pentru a ameliora comunitatea, • pentru a-ti asuma o responsabilitate, • pentru a face parte dintr-o echipa, • pentru a intelege problemele comunitatii in care traiti. In Declaratia Universala cu privire la voluntariat se evidentiaza faptul ca acesta este o componenta fundamentala a societatii civile. El insufleteste cele mai nobile aspiratii ale omenirii - pacea, libertatea, oportunitatea, siguranta si justitia pentru toate persoanele. In plina perioada de globalizare si de schimbari continue, lumea devine din ce in ce mai mica, mai interdependenta si mai complexa. Voluntariatul reprezinta o modalitate prin care pot fi intarite si sustinute valorile legate de comunitate, de serviciul adus aproapelui; persoanele pot sa isi exercite drepturile si responsabilitatile de membri ai comunitatilor si se pot stabili puncte de legatura intre diferite culturi. Voluntariatul transforma in actiune declaratia Natiunilor Unite potrivit careia „noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea”. Drepturile voluntarilor sunt stipulate in Carta drepturilor si obligatiilor, elaborata de Centrul National de Voluntariat din Paris, Franta. Printre acestea se numara: dreptul de a fi tratat ca fiind un coleg cu drepturi egale si nu ca mina de lucru ieftina, dreptul de a-i fi luate in calcul preferintele personale, temperamentul, experienta de viata, studiile si experienta profesionala in acordarea de sarcini, dreptul de a participa la sesiuni de formare in domeniul in care presteaza activitate, atat la inceputul activitatii, cat si pe parcurs, dreptul la un loc unde sa isi desfasoare activitatea, dreptul de a fi ascultat si de a juca un rol in planificarea activitatilor, de a se simti liber sa faca sugestii si de a-i fi respectate opiniile. De ce este important voluntariatul? Am sa va raspund printr-o afirmatie a liderului politic si spiritual indian, Mahatma Gandhi „pentru ca daca vrem sa traim intr-o lume mai buna, trebuie sa contribuim la crearea ei”. Voluntariatul inca nu beneficiaza de suficienta atentie si informare Interviu cu Cristina Nicolescu, director executiv al Centrului National de Voluntariat Pro Vobis din Cluj Napoca 1. Voluntariatul este foarte putin practicat in Romania. De ce credeti ca se intampla acest lucru? Nu as spune ca voluntariatul este foarte putin practicat in Romania, ci dimpotriva, ca nu se stie foarte mult despre adevarata amploare a fenomenului. Sunt, numai in judetul Cluj, peste 1.500 de organizatii si foarte multe dintre ele lucreaza cu voluntari. Nu am cifre la nivel national, dar cu siguranta numarul organizatiilor inregistrate este de ordinul zecilor de mii si mai mult de jumatate dintre acestea implica voluntari. As vrea sa va pot oferi cifre exacte despre cati voluntari sunt in Romania, dar din pacate astfel de statistici nu exista. Va pot oferi doar exemple punctuale. In cadrul Saptamanii Nationale a Voluntariatul de anul acesta s-a reusit mobilizarea a peste 1.000 de voluntari in doar 7 zile, care au fost implicati activ in 15 localitati in organizarea evenimentelor incluse in program. Si va mai pot spune ca prin centrul de Voluntariat Cluj Napoca au trecut in cursul anului 2004 peste 400 de voluntari. Sunt cifre extrem de punctuale care nu va pot oferi o imagine de ansamblu, dar va pot da o idee despre ce se intampla la nivelul voluntariatului in Romania in acest moment. Este adevarat ca voluntariatul din Romania este departe de a atinge cifrele extrem de mari pe care le putem vedea in cazul Marii Britanii, Statelor Unite sau Canadei de exemplu, dar totusi nu as putea spune ca voluntariatul este foarte putin practicat in Romania. Mai degraba as spune ca voluntariatul nu este foarte cunoscut in Romania si nu beneficiaza de suficienta atentie pentru a sti cat de extinsa este aceasta forma de implicare civica la nivel national. 2. Credeti ca spiritul civic este mai putin pronuntat la tinerii romani sau pur si simplu le lipseste informarea? Nu cred ca spiritul civic este mai putin pronuntat in cazul tinerilor romani si nici ca le lipseste informarea. Cred ca le lipsesc increderea si speranta. Increderea ca pot schimba ceva prin implicarea lor si speranta ca vor reusi sa aiba viata pe care si-o doresc in Romania. Aceste doua aspecte se reflecta nu doar in nivelul participarii lor ca voluntari, ci si in nivelul participarii politice sau al responsabilitatii civice de orice alta natura. 3. Care sunt avantajele celor care fac voluntariat? Avantajele celor care desfasoara activitati de voluntariat variaza de la satisfactia personala, la dobandirea de experienta in viitorul domeniu de activitate, la familiarizarea cu diferite sisteme operationale si cu institutii si/sau structuri organizationale, la crearea de prietenii si contacte profesionale utile pana la gasirea unui loc de munca pe baza experientei dobandite ca voluntar. Avantajele sunt variabile in functie de categoria de voluntari despre care vorbim. Cele de mai sus se refera in general la tineri si in mod specific la studenti, care sunt cea mai larga categorie de voluntari din Romania. Angajatii care se implica in activitati de voluntariat (individual sau cu sprijinul angajatorului) au avantaje de alta natura: de la abilitati pe care nu le dobandesc in cadrul locului de munca, dar care le sunt de folos aici (comunicare, leadership, spirit de echipa) pana la satisfactia iesirii din rutina zilnica prin desfasurarea de activitati de voluntariat care nu au legatura cu locul de munca obisnuit. Avantajele voluntarilor au, in general, efect pe termen lung si in mod cert nu sunt de natura materiala. Unele lucruri le putem descoperi si in alte parti. Nu trebuie sa facem voluntariat pentru a ne intalni cu ele. Sunt de acord cu acest lucru. Ceea ce invatam din voluntariat e ca daca nu facem un lucru din suflet si daca nu ne place, e ca si cum nu ar fi realizat. Suna idealist, dar e un mod pe viata pe care as vrea sa pot si eu sa fac acest lucru.
noi ne am putea inplica in multe voluntariate de exemplu la asociatia TINERI IMPOTRIVA DELICVENTEI,unde chiar niste colege de clasa participa.
Oricine poate sa devina voluntar si sa aduca o contributie, cat de mica, la lumea care ne inconjoara. Important este doar sa iti doresti acest lucru!
Cu totii avem cel putin un lucru la care ne pricepem suficient de bine; asadar, cu totii avem cel putin o abilitate, pricepere sau un talent pe care sa il putem pune in folosul unei persoane care are nevoie de ajutor, in folosul strazii, al cartierului sau orasului in care traim sau in folosul comunitatii in general.
Totul este sa ne dorim acest lucru si sa gasim acea organizatie care sa ne ofere oportunitatea potrivita de a face acest lucru. Pentru o comunitate mai buna, pentru a fi mai fericiti si mai impliniti.
Daca esti tanar: iti pot construi un CV atractiv, astfel incat sa poti raspunde la anunturile de tipul: "angajam persoana sub 25 de ani cu 7 ani de experienta...". Testezi o posibila cariera, iti faci contacte care iti vor fi utile in viitor. Iti creezi comunitatea in care sa iti faca placere sa traiesti inca zeci de ani. Faci ceva util cu preaplinul sufletesc si energia specifica varstei. Si nu in ultimul rand, iti faci noi prieteni. Pentru ca daca asteptam sa traim intr-o lume mai buna trebuie sa contribuim la crearea ei. Pentru a fi schimbarea pe care ne-o dorim in lume.
La noi in sc nu cred ca sunt probleme pe care voluntarialul le ar putea rezolva,sau cel putin nu stiu eu.

1 iunie, Ziua Copilului - este ziua in care se celebreaza miracolul nasterii, miracolul puritatii dar si intoarcerea la inocenta. Nu exista limite de varsta cand vine vorba de a sarbatori Ziua Copilului. Oricare dintre noi, pitic sau voinic, are voie sa se simta copil… si chiar este necesar ca macar o data pe an sa lasam in urma problemele de zi cu zi care, sa zambim curat, sa ne aducem aminte de parinti si sa simtim ca ludicul infloreste in inimile noastre.

Imi amintesc cum, atunci cand eram mai mica, asteptam cu mare nerabdare aceasta “sarbatoare”… stiam ca toti din jurul meu ma vor pupa, stiam ca ma astepta un cadou acasa, iar de data aceasta eram sigura ca nu e de la Mos Craciun sau de la Iepurila; stiam ca la scoala voi primi o portocala si o bombonica si nimeni nu ne va cere teme. Ba mai mult, stiam ca de 1 iunie vom merge ori in pajrc cu doamna invatatoare, ori la muzeu.

Si apropos de portocale, diriginta din liceu (una dintre cele mai deosebite femei pe care le-am cunoscut pana acum) a avut grija ca pana in clasa a XII-a (inclusiv), sa primim de 1 iunie cate o portocala si o trufa de ciocolata.

8Martie

TRIMITE O FELICITARE UNEI PERSOANE DRAGI !
ABOUT MARTISOR - READ IT IN ENGLISH	Obiceiurile primaverii
Folclorul roman s-a dezvoltat la confluenta a doua mari regiuni ale civilizatiei europene: vestul si sudul Europei. De-a lungul secolelor, romanii si-au cristalizat propria lor cultura. Aceasta cultura reprezinta nevoia de comunicare a omului cu natura si a omului cu alti oameni. Spiritualitatea romaneasca a fost in perfecta armonie cu pozitia geografica a tarii noastre si cu practicile populare ale romanilor. Cultura romaneasca prezerva cu grija memoria stramosilor ei, astfel ca printre cele patru mituri importante ale romanilor il vom intalni alaturi de "Miorita" si pe cel al "Babei Dochia", ultimul fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul. Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie. 1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan. Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie. Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii. La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare. Cand venea primavara, oamenii obisnuiau sa lege de copacii funii albe si rosii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Aceasta masura de precautie era luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca. La originile martisorului a stat o moneda de aur la care se atasa o sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii obisnuiau sa o poarte la gat. Exista credinta, conform careia, acesta amuleta aducea noroc si fericire. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii, moment in care, legau martisorul de trunchiul unui copac iar cu moneda isi cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul. Dupa un timp, margele frumos colorate au luat locul monedei. In unele parti ale tarii, martisorul este purtat la incheietura mainii, toata luna martie. Dupa care, inainte de rasaritul soarelui, fetele il innoada de trunchiul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea ca toate dorintele lor se vor implini. Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu ajutorul lui Isus Cristos. In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare. MARTISORUL LA VECINII NOSTRII Daca mergi pe strazile Bulgariei, pe data de 1 Martie, vei intalni numeroase figuri fericite. Dar in primul rand, ochii tai vot fi capturati de martisoare. Toata lumea isi decoreaza hainele cu ele. Mai mult, poti sa observi martisoare purtate chiar de caini si pisici. In satele mici din munti, oamenii isi aranjeaza si animalele domestice din ograda (miei, cai, capre etc) cu astfel de podoabe. Casele au si ele, de asemenea, propriul lor martisor. Te-ai putea intreba de unde provine acest obicei. In timpurile vechi, "matenitsa" cum sunt denumite martisoarele in limba bulgara, au fost acceptate ca un semn de ritual, ca o amuleta creata special pentru a te proteja de spiritele rele. In zilele noastre, aproape toate aceste simboluri au fost uitate, ramanand doar cel legat de venirea primaverii. Dar si acum, bulgarii cred ca, vor fi sanatosi tot timpul anului daca poarta "martenitsa" in luna martie. Exista o zicala din batrani care spune ca "daca nu porti martisor, Baba Marta va aduce spiritele rele in casa ta". Caracterul mitic Baba Marta personifica primavara si soarele care poate cu usurinta sa arda fetele sensibile ale oamenilor. Conform credintei nationale, Baba Marta este o batrana neputincioasa. Acesta este motivul pentru care are tot timpul la ea un bat de fier in care se spijina. Bulgarii cred ca, temperamentul batranei este foarte instabil. Astfel ca, atunci cand Marta zambeste, soarele staluceste pe cer, iar atunci cand este suparata pe cineva, vremea urata isi face simtita prezenta. Majoritatea ritualurilor aveau ca obiectiv principal multumirea batranei. Baba Marta nu va vizita decat casele curate si bine ingrijite. Din acest motiv, in fiecare an, la sfarsitul lui februarie, bulgarii obisnuiesc sa-si faca curatenie generala in case. Este de fapt un simbol al curatarii de tot ceea ce s-a adunat rau de-a lungul anului, de toate lucrurile vechi si nefertile, si de care trebuie sa te debarasezi odata cu venirea primaverii, pentru a te putea purifica. Baba Marta are cerinte specifice pentru cei cu care se va intalni la inceputul lui martie. Astfel ca, batranii nu trebuie niciodata sa iasa prea devreme din casa in aceste zile pentru ca batrana doreste sa intalneasca doar fete tinere si femei. Doar asa vremea va fi tot anul frumoasa si calduroasa. Trebuie de asemenea sa poriti "martenitsa". Toata lumea poarta "martenitsa" in Bulgaria, inclusiv necuvantatoarele. Martisoarele bulgarilor sunt asemanatoare celor din Romania. Sunt facute din doua bucati de matase, una alba si cealalta rosie, rasucite intre ele, la care se ataseaza monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci etc. Impreuna formeaza amuleta. In anumite regiuni din Bulgaria martisoarele sunt purtate in functie de statutul social al persoanelor in cauza. Astfel, fetele nemaritate vor purta martisorul in partea stanga a rochiei, in vreme ce fetele batrane il vor purta pe degetul mic al mainii stangi. Barbatii casatoriti poarta "martenitsa" la soseta dreapta. Martisoarele se poarta o perioada de timp bine determinata, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca. Procesul scoaterii martisoarelor a fost legat de paracticile de previziune a vremii. In sud, spre exemplu, oamenii cred ca ar trebui sa-ti dai jos martisorul doar atunci cand vei observa un stol de berze. In alte regiuni acest lucru se intampla la vederea unei lebede, existand credinta ca, vei fi tot anul la fel de gratios precum respectiva pasare. Fetele nemaritate isi pun martisorul sub o piatra mare si incearca sa ghiceasca care le va fi ursitul. Scoaterea martisorului, conform ritualurilor, are un scop bine intemeiat: sa marcheze astfel tranzitia dintre sfarsitul iernii si noul anotimp care incepe. Martenitsa, aceasta amuleta magica, mostenita de la predecesori, este primul semn al venirii primaverii. El simbolizeaza credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce va sa vina.

Anul 2008 a fost declarat Anul european al dialogului intercultural.
Obiectivele Anului european al dialogului intercultural (2008) se inscriu in politica de integrare sociala si de coeziune a uniunii.
-Promovarea dialogului intercultural ca un instrument care sa-i ajute pe cetatenii Uniunii Europene sa obtina cunostinte si aptitudini si sa actioneze intr-un context cultural mai deschis si mai complex, chiar daca au identitati si credinte diferite;
-constientizarea contributiilor diversitatii culturale asupra traditiilor si obiceiurilor de viata ale cetatenilor statelor membre ale UE;

-promovarea, in special in randul tinerilor, a importantei dezvoltarii unei cetatenii europene active, care sa respecte diversitatea culturala si sa se bazeze pe valorile comune;

-accentuarea rolului dialogului intercultural in crearea unei societati dinamice si cat mai variate;

Anul european al dialogului intercultural are drept scop intelegerea reciproca si o mai buna convietuire intre cetateni, implicarea lor activa in problemele europene, promovarea diversitatii culturale in Europa si a unui sentiment al apartenentei la o Europa unita.

Pe parcursul Anului dialogului intercultural 2008 vor avea loc evenimente europene, nationale si regionale si campanii de informare si de promovare a obiectivelor stabilite.

deeea

CUM NE COMPORTAM?

Comportamentul este foarte important in viata noastra de zii cu zi nu

numai in societate.Comportamentul ne caracterizeaza,ne defineste ce fel de persoane suntem si

ce educatie am primit de la parinti dar si cea pe care ne-am formato singuri.Indiferent de locul

unde ne aflam:intr-un mijloc de transport,pe un stadion,intr-o sala de teatru,in timpul orelor de

curs,pe strada,etc,trebuie sa stim sa ne comportam in orice situatie,chiar daca unii nu se

controleaza in astfel de situatii si vorbesc urat,tipa,scuipa,etc nu trebuie sa i luam exemplu si

parerea mea este ca ar trebui ajutati atat de noi cei din jurul lor dar si poate ajutati de un

psiholog.

De exemplu cand mergem pe stadion sa sustinem echipa preferata nu trebuie sa i injuran pe ceilalti,sa le vorbim urat,etc,trebuie sa le respectam si opiniile celorlalti ...

Pentru a ne descurca si a ne face o imagine buna in societate trebuie sa fim disciplinati si sa avem un comportament adecvat,in zilele noastre foarte multi tineri au un comportament perturbat,scoala,parintii si politia cred ca ar trebui sa ia masuri...

Aportul tradiţiei, culturii şi limbii române la dezvoltarea patrimoniului cultural al Uniunii Europene.

APORTUL TRADITIEI ,CULTURII LIMBII ROMANE IN UNIUNEA EUROPEANA

Sarbatorile de iarna reprezinta un moment foarte special in viata fiecaruia dintre noi. In fiecare familie de exista obiceiuri legate de aceste sarbatori sfinte care sunt transmise cu sfintenie din generatie in generatie. In afara de acestea mai exista obiceiurile calendaristice raspanadite pe intreg teritoriul patriei noastre.

Obiceiurile si traditiile legate de sarbatoarea Craciunului si de cea a Anului Nou sunt cele mai raspandite. Printre obiceiurile si traditiile romanesti pastrate si transmise de-a lungul timpului amintim: colindul de “Buna dimineata”, steaua, plugusorul, sorcova, vicleimul, vasilica, jocuri cu masti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii), specifice anumitor zone ale tarii. Pe langa acestea si o seama de practici si superstitii care isi au originea in miturile stravechi crestine.

Unul dintre cele mai vechi obiceiuri legat de sarbatorile de iarna este taiatul porcului. In anumite zone ale tarii acesta se taie in ziua de 20 decembrie, adica de Iganat. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli. In alte zone datina spune ca porcul se taie in ziua de Craciun, dupa care gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care gusta primii oameni straini care le calca pragul casei, prima masa pregatita dupa tairea porcului de cheama "pomana porcului". In Maramures cu o saptamana inainte de Craciun incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc casele.

In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat si se ung cu muruiala ca ei sa fie incarcati de roade. In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, copiii merg din casa in casa la colindat. Colinda poarta nume diferite in functie de zona: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire. Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului. Incepand cu prima zi de Craciun si in urmatoarele zile, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos. "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban. Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou.

Datina impodobirii bradului de Craciun se pare ca isi are originea in Germania, unde este cunoscuta sub numele de Cristbaum. Pomul de Craciun este impodobit in anumite zone cu hartie colorata si cu siruri de boabe de fasole alba. Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". In alte parti pomul este impodobit cu paie de grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb. In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci numai a doua zi pentru ca se spune ca "iti arunci norocul!". A doua zi gunoiul se arunca la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori. Si tot legat de pomi se mai spune ca cine planteaza un copac in acesta perioada a anului in gradina sau in parc va fi un om norocos. Pomilor le sunt atribuite si anumite semnificatii cum ar fi: bradul reprezinta teama de suferinta; afinul semnifica nevoia de libertate; alunul - bunatate, sinceritate; suferinta; castanul - teama nevinovata; frasinul - amabilitate; liliacul - iubire; marul -invidie, nedreptate; nucul - insanatosire; paltinul - atentie la libertatea pe care o ai; piersicul - dificultati; plopul - prietenie, devotament; prunul - fagaduieli uitate; salcia - respect; salcamul - pudoare; socul - pierderea unui prieten; stejarul - iubire sincera; teiul - iubire conjugala; visinul - lipsa de initiativa; vita de vie - petrecere; zmeurul - discordie. In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile. In maramures in seara sfanta de Craciun se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta spiritele rele. Pentru a nu fi atinsi de boala anul ce urmeaza se spune ca in dimineata de Craciun este bine sa ne spalam pe fata cu apa curata de izvor in care sa punem o moneda de argint.